Retinut pe urme fierbinti. Un barbat a fost retinut pentru 72 de ore fiind suspectat de omor. Acesta ar fi incercat, ieri, sa violeze o femeie din Floresti, impreuna cu care a consumat alcool. Cand femeia a refuzat acesta a lovit-o de mai multe ori cu un obiect metalic in cap, dupa care a asfixiat-o cu un cablu si i-a dat foc.

Consiliul Municipal i-a conferit neîntrecutului naist basarabean Vasile Iovu titlul de cetăţean de onoare al municipiului Chişinău.

Consilierii municipali au susţinut în unanimitate propunerea primarului general Dorin Chirtoacă de a-i conferi vestitului naist şi instrumentist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” titlul de Cetăţean de onoare al Chişinăului. “Având în vedere contribuţia majoră pe care a adus-o culturii populare şi promovării naiului, instrumentul nostru naţional, cred că e necesar să-i conferim lui Vasile Iovu, titlul de Cetăţean de onoare”, a menţionat primarul general.

Vasile Iovu este unul din cei mai buni naişti din lume.  Este laureat al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale. În 2000 a fost distins cu Ordinul Republicii. Regele naiului, Gheorghe Zamfir avea să spună despre el “L-am apreciat şi-l apreciez ca pe un mare profesionist. La ora actuală, cred ca este unul dintre cei mai mari naişti de pe planeta, care exprimă patimă şi pasiunea pentru muzica şi naiul romanesc”.

timpul.md

Băiatul de 13 ani care a fost supus unei operații de extirpare a amigdalelor a murit din cauza medicilului anestezist. Acesta a suferit un stop cardiac ireversibil. Plămânii i-au fost traumaţi în timpul ventilării artificiale şi inducerea anesteziei. Resuscitarea copilului a durat pe parcursul a patru ore.

Anunțul a fost făcut acum câteva minute de ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, care a prezentat rezultatele Comisiei pentru cercetarea acestui deces. „S-a utilizat doze mai mari la copilul dat. Nu preparatul este de vină, dar factorul uman”, a menționat Usatâi.

Totodată, a fost demis și șeful clinicii „Emilian Coțaga”. Usatâi a precizat că acesta fost demis nu doar pentru acest deces.

Poliția a pornit o cauză penală în cazul băiatului de 13 ani care a decedat în urma unei operații de extirpare a amigdalelor. Medicul care i-a adminstrat doza fatală de anestezic va fi suspendat din funcție în perioada cât oamenii legii vor cerceta cazul. Acesta are o vechime în muncă de 29 de ani.
jurnal.md

În anii ‘90 ai secolului trecut, Ilieștii și Snegurovii noștri, cînd au auzit că poporul cerea Reunirea s-au întrebat: „ Da’ ce vor zice rușii?”

Cînd s-a pus problema ca limba română să fie studiată în mod obligatoriu de toți  alolingvii, președintele Lucinski l-a întrebat pe Diakov:” Da’ ce vor zice rușii?”

Cînd trebuia votată în Parlament legiferarea Mitropoliei Basarabiei ca parte componentă a Patriarhiei Ortodoxe Române,  Primul de atunci, Sangheli l-a întrebat pe sforarul de Roșka:” Da’ ce vor zice rușii?”

Cînd Băsescu a propus intrarea R Moldova la braț cu România în Uniunea Europeană, președintele Voronin l-a întrebat pe Tkaciuk:” Da’ ce vor zice rușii?”

Cînd s-a propus să nu participăm la parada velikorusă din Piața Roșie de Sînge de la Moskova, Filat I l-a întrebat pe Ghimpu:”Da’ce vor zice rușii?”

Cînd s-a propus ca monumentul-liliput al hulitorului Basarabiei și-al basarabenilor, A.S.Pușkin, să fie strămutat în altă țară, toți au zis într-un glas: ”Da’ ce vor zice rușii?”

Cînd s-a propus ca strada ”A.S.Pușkin” să fie redenumită în strada ”Grigore Vieru” Primăria, Guvernul și Parlamentul într-un unic glas s-au întrebat:” Da’ce vor zice rușii?”

Cînd s-a propus să fie judecat emisarul kgb-ist al  kgb-istului Putin, Baghirov, Primul de acum, Filat s-a făcut negru la față, întrebîndu-i pe toți:”Da’ce vor zice rușii?”

Cînd societatea civilă cerea expulzarea susținătorului ucigașului rus din raionul Dubăsari, ambasadorului Kuzmin, Leancă, Bodiu și Filat s-au întrebat, suspinînd de frică:”Da’ ce vor zice rușii?”

Și  tot ei într-un cor și-au răspuns:”Vor zice să nu uităm de unde ies gazîli…”

Coliziunea a avut loc noaptea trecută, în jurul orei 23.00, în dreptul unei benzinării de la intrarea în Florești. Un Opel a ieșit pe contrasens și a lovit o ambulanță care transporta un rănit de la Mărculești către spitalul raional din oraș. Mașina de salvare se deplasa regulamentar.

În urma accidentului, doi dintre cei cinci ocupanți ai autoturismului, în vârstă de 19 și respectiv 20 de ani, au decedat pe loc. Ceilalți trei pasageri au scăpat cu contuzii.

Șoferul ambulanței, în vârstă de 46 de ani, a fost internat în stare gravă, cu un traumatism abdominal acut.

„Șoferul de pe Opel, care a provocat accidentul, era în stare de ebrietate. Pe numele lui a fost deschisă o cauză penală. Conform Codului Penal, riscă între șapte și 12 ani de închisoare”, spune Octavian Știrbu, polițistul care s-a ocupat de anchetarea acestui caz.

Adevarul.md

Îndată după transformarea fostei şcoli medii din Băcioi în liceu (2008), consiliul profesoral al acestei instituţii a luat decizia de a i se conferi liceului numele lui Grigore Vieru.

„Cu frăţească iubire, Grigore Vieru”

În decembrie 2008, înainte de Crăciun, un grup de profesori din Băcioi a fost în vizită la Grigore Vieru. Poetul i-a primit cu multă căldură pe învăţători în apartamentul său din Chişinău, iar când a fost rugat să accepte ca liceul din Băcioi să-i poarte numele, a răspuns cuprins de emoţii: „Sunt încă în viaţă… Dar nici tânăr nu mai sunt”. A scris consimţământul pe o foaie, încheindu-l cu o formulă atât de specifică domniei sale: „Cu frăţească iubire, Grigore Vieru”.
Documentul acesta se păstrează cu sfinţenie în portofoliul Liceului care din data de 18 februaire 2009 poartă numele autorului „Tainei care mă apără”. Directoarea liceului, Natalia Eftodi, ne spune că foaia pe care au rămas cuvintele scrise de mână de către marele poet este o relicvă a instituţiei: „Maestrul avea un scris caligrafic, îngrijit, succint, cu miez”.

Înainte de tragicul accident poetul a consimţit ca liceul din Băcioi să-i poarte numele

După tragicul accident care l-a răpit dintre noi pe Grigore Vieru, liceenii şi profesorii din Băcioi nu au încetat să se roage pentru liniştea sufletului său şi să menţină vie flacăra memoriei poetului, prin recitaluri, lecturi, acţiuni consacrate creaţiei sale. În anul 2011 pedagogii liceului au adresat un demers Uniunii Scriitorilor din R. Moldova în care au solicitat ca organizaţia scriitoricească să contribuie la realizarea unui bust al poetului, în colaborare cu administraţia publică locală din Chişinău şi cu consiliul judeţean Alba Iulia, România.

Evenimentul inaugurării bustului în incinta Liceului „Grigore Vieru” din comuna Băcioi a avut loc pe 14 februarie 2012, în ziua când poetul ar fi împlinit 77 de ani. Monumentul e o copie a bustului lui Grigore Vieru din Alba Iulia. Autorul acestuia, sculptorul Romi Adam, a fost prezent la festivitatea inaugurală din Băcioi, care s-a desfăşurat pe fundalul albului pur al celei mai bogate ninsori din iarna curentă. Onoarea de a dezveli bustul i s-a oferit lui Vitalie Şalari, primar al comunei Băcioi, fiului poetului Călin Vieru şi sculptorului Romi Adam.

Bustul e o donaţie a consiliului judeţean Alba Iulia

La ceremonie au participat de asemenea soţia poetului Raisa Vieru, primarul municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, consilierii judeţeni din Alba Iulia Radu Neag şi Ioan Bască, directoarea Bibliotecii judeţene „Lucian Blaga” din Alba Iulia, Mioara Pop, preşedintele USM Arcadie Suceveanu, acad. Mihai Cimpoi, scriitorii Nicolae Dabija, Nicolae Grigore Mărăşanu, Ştefan Hostiuc, Vlad Zbârciog ş.a. Ritualul sfinţirii bustului a fost oficiat de către Diodor Tătaru, parohul bisericii „Sfinţii Voievozi” din comuna Băcioi.

„Bustul e o donaţie a consiliului judeţean Alba Iulia, le suntem recunoscători celor care ni l-au oferit cu atâta generozitate. Acum avem în holul liceului chipul poetului înveşnicit în bronz, el e părintele nostru spiritual”, a declarat pentru JURNAL directoarea liceului din Băcioi, Natalia Eftode, profesoară de română şi franceză, mărturisindu-ne că din copilărie poetul îi este aproape de inimă: „Am crescut cu versurile lui Grigore Vieru, opera lui va rămâne un reper şi pentru generaţiile viitoare, deoarece poetul a glorificat limba română, ţara, mama, casa părintească, el a doinit viaţa, neamul şi este frate cu Eminescu”.

Irina Nechit

jurnal.md

Un barbat dintr-un sat din raionul Ialoveni este banuit ca si-ar fi batut fara mila cei doi feciori, de 8 si, respectiv 6 ani, dupa care i-ar fi pus pe plita incinsa, pentru ca au rupt intentionat o cutie cu tigari.

-Ce fac toată ziua basarabenii după ce-și redobândesc cetățenia română?

-Pleacă în Italia cu pașaport românesc și se mândresc că-s moldoveni…

Marius Lazurcă: Nicio o altă țară din lume în afara României nu se găsește într-o relație atît de intimă cu Republica Moldova

Interviu acordat portalului HotNews.md de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Lazurcă.

1.Excelentă, stim cu toții că diplomatia este un instrument de politică extrnă. Cât de ”externă” este politica României față de Republica Moldova.
În cazul oricărei țări, există o legătură clară între politica sa internă și diplomația pe care o practică. Orice țară își definește în plan intern, în dinamica dezbaterii politice și publice, prioritățile de politică externă, iar România nu face nici ea excepție. În acest sens, Republica Moldova este o temă esențială pe agenda publică internă din România și, deloc surprinzător, și pe agenda noastră diplomatică. Motivele sunt numeroase și nu le pot enumera pe toate.

Voi aminti aici doar că, din cei 800000 de refugiați basarabeni în România, fugiți din calea comunismului sovietic, peste 120000 sunt încă în viață, iar mulți au funcții importante în Statul Român. De pildă, toată lumea știe, cred, că Președintele Emil Constantinescu e născut la Tighina. Mai multe milioane de români au rădăcini basarabene, cum e de exemplu cazul ministrului nostru de externe, Teodor Baconschi.

Cred că nicio o altă țară din lume în afara României nu se găsește într-o relație atît de intimă cu Republica Moldova. Iată de ce Republica Moldova va fi mereu, așa cum spunea Președintele Traian Băsescu, ”un proiect de suflet” pentru noi.

2.Am impresia că cel mai dificil pentru un diplomat român este să fii ambasador în Republica Moldova. Dumneavoastră cum credeti?

Există fără îndoială și misiuni diplomatice la fel de dificile ca cea de ambasador al României la Chișinău. Totuși, dincolo de greutățile zilnice pe care această misiune le pune în fața unui diplomat roman, a-ți reprezenta țara în Republica Moldova oferă și o sumă considerabilă de satisfacții profesionale și morale.

E gratificant, de pildă, să fie martorul unei țări care, cu asiduitate și curaj, își caută un loc în Europa unită. E emoționant, de asemenea, să fii zilnic înconjurat de persoane care-ți vorbesc limba și care se consideră parte a aceleiași culturi naționale.

3.Cum apreciați relatiile pe dimensiunea Bucuresti – Chișinău din ultimul timp? S-a tot vorbit despre o abordare pragmatică a acestor relații …

Relațiile diplomatice, atunci cînd există, sunt necesarmente pragmatice. Chiar și gesturile pur simbolice pe care uneori statele le fac au o motivație sau o consecință practică. Sigur, acest pragmatism poate fi unul rodnic, sau nu. Din acest punct de vedere, aș spune că începînd din 2009, dialogul dintre București și Chișinău este în egală măsură intens, în plan smbolic, și rodnic, în plan pragmatic.

Eliminarea sîrmei ghimpate de pe Prut sau editarea, cu sprijinul României, a manualelor de ”Istorie a românilor” reprezintă gesturi simbolice de mare intensitate și nu e, prin urmare, surprinzător că au fost vehement contestate. Cît despre pragmatism: doar în 2011 s-au creat peste 300 de firme mixte moldo-române, iar volumul comerțului bilateral a depășit 1 miliard de dolari SUA.

4.Să vă spun un banc pe care vă rog să-l comentați:
-Ce fac toată ziua basarabenii după ce-si redobândesc cetățenia română?
-Pleacă în Italia cu pasaport românesc si se mandresc că-s moldoveni…

Nu știu dacă e un banc sau o situație tipică. Suficient de tipică, încît să mi se fi întîmplat pînă și mie: ca ambasador la Vatican, și eu am ajuns în Italia cu pașaport – diplomatic – românesc iar acolo, ca și aici, m-am mîndrit că sunt bucovinean.

Cu rarisime excepții, toți purtătorii de pașapoarte românești – toți românii, în fond – sunt foarte mîndri de identitatea lor regională. Dacă există români bănățeni, români olteni, români ardeleni, de ce nu ar exista și români moldoveni sau basarabeni?

5.Spre deosebire de Guvernul României populatia, mai ales tinerii, manifestă un dezinteres vădit față de Republica Moldova. Cum credeți, de ce se întâmplă așa?

Nu știu pe ce vă întemeiați cînd vorbiți de ”dezinteresul vădit” al populației sau tinerilor din România pentru Republica Moldova. România a decis să pună la dispoziția Republicii Moldova 100 de milioane de euro, bani mulți mai ales într-o perioadă de criză.

Dacă Republica Moldova ar fi fost indiferentă românilor, vă asigur că autoritățile române s-ar fi confruntat cu reacții negative ale populației. La fel, atunci cînd s-a decis acordarea unui număr de 5000 de burse în fiecare an elevilor și studenților basarabeni, indiferența populației și a tinerilor, dacă ar fi existat, ar fi trebuit să se manifeste. Vă rog să numiți vreun partid sau vreo asociație civică antimoldovenească din România!

Eu, din păcate, vă pot numi cu ușurință o duzină de organizații vădit antiromânești foarte active în Republica Moldova.

6.Care e șansa Republicii Moldova să se integreze în UE?

Una dintre șanse este chiar România. Republica Moldova are la dispoziție, în chiar limba ei, experiența politică, juridică și instituțională pe care a acumulat-o România în drumul ei de integrare europeană.

Mă bucur să constat că actualele autorități au înțeles aceasta și, ca urmare, România este azi statul membru al UE cel mai activ în susținerea integrării europene urmărită, cu rezultate remarcabile, de Guvernul de la Chișinău. Iată de ce cred antiromânismul este o formă de autosabotaj politic.

HotNews.md

Judecătoria sectorului Centru a finalizat redactarea sentinţei de achitare în privinţa lui Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, ex-comisar al Comisariatului General de Poliţie (CGP). ZdG publică, în exclusivitate, câteva dintre cele mai importante remarci ale instanţei vis-a-vis de activitatea celor doi generali în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

Completul de judecată, format din Ion Busuioc, preşedinte de şedinţă, şi judecătorii Ştefan Niţă şi Vladimir Braşoveanu, scrie în motivarea sentinţei de achitare a lui Vladimir Botnari şi Gheorghe Papuc că, în instanţă, acuzarea, adică procurorii, au cerut audierea în calitate de martori a tuturor comisarilor şi vicecomisarilor din Chişinău, inclusiv a lui Iacob Gumeniţă, pe atunci comisar-adjunct al CGP Chişinău, a mai multor colaboratori ai Regimentului SCUT şi a lui Grigore Cojocaru, pe atunci comandant al Brigăzii «Fulger».

Martorii procurorilor i-au apărat pe Papuc şi Botnari

În motivarea instanţei de judecată se spune că «martorii au subliniat că au primit indicaţii clare să nu aplice împotriva protestatarilor mijloace de apărare activă pentru a nu admite victime în rândul acestora şi consideră că inculpaţii şi-au îndeplinit corespunzător obligaţiunile de serviciu ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute». Cu alte cuvinte, toate persoanele cu funcţie de răspundere, chemate de procurori, care în mod normal trebuiau să dea declaraţii împotriva celor doi inculpaţi, au pledat în favoarea lui Papuc şi Botnari.

În proces, au fost audiate şi persoane care au avut de suferit după 7 aprilie 2009. Aceştia au declarat cum au fost maltrataţi de colaboratorii de poliţie, dar, în motivarea instanţei, nu apare nicio trimitere că de maltratarea lor ar fi responsabili Papuc şi Botnari.

Declaraţiile martorului Voronin

Martorul Vladimir Voronin a relatat instanţei că «dându-şi seama de scopul urmărit de manifestanţi, de a destabiliza situaţia politică şi de a provoca victime în rândurile persoanelor civile, el a dat indicaţii către Papuc să interzică colaboratorilor de poliţie să aplice mijloacele de apărare activă şi a ordonat ca armele aflate în dotare să fie retrase de la aceştia…»

«În opinia martorului Voronin, inculpaţii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, în calitatea lor de ministru de Interne şi comisar general de Chişinău, şi-au îndeplinit onorabil misiunea şi obligaţiunile de serviciu, au reuşit evitarea vărsării de sânge, de aceea nu există niciun motiv pentru tragerea lor la răspundere penală».

Papuc şi Botnari: Boboc şi tortura

Gheorghe Papuc a declarat în instanţă că, în noaptea de 7 spre 8 aprilie, în jurul orei 02.00, când era deja acasă, a fost telefonat de Valentin Zubic, care  i-a raportat că, în PMAN, un grup de tineri, care mai rămăseseră şi care ar fi fost în stare de ebrietate, au trecut la acte de violenţă asupra cetăţenilor ce se deplasau prin oraş, au atacat chioşcuri şi magazine. «Colaboratorii «Fulger» şi alte forţe de poliţie au intervenit în forţă la reţinerea infractorilor şi escortarea lor în comisariatele de poliţie», a declarat  Papuc.

Ulterior, acestuia i s-a comunicat că, în cadrul acelor operaţiuni, a fost depistat un tânăr în stare foarte gravă, care a fost transportat la Spitalul de Urgenţă, iar mai apoi i s-a raportat că acea persoană a decedat. Papuc spune că a pus sarcina de a petrece ancheta de serviciu şi de a raporta procurorului general.

Referitor la aplicarea actelor de tortură din partea colaboratorilor de poliţie în privinţa persoanelor reţinute, Papuc a explicat că, de fiecare dată, a atenţionat la şedinţele operative asupra neadmiterii acestui fapt, însă MAI nu poate urmări acţiunile fiecărui colaborator de poliţie şi nu poate fi responsabil de încălcările admise din partea unora dintre ei.

În faţa instanţei, Vladimir Botnari şi-a declinat o parte din responsabilităţi, afirmând că «fizic nu a putut urmări după fiecare colaborator din subordine“, de aceea ar fi incorect ca eventualele acţiuni ilegale din partea unora dintre ei să fie puse în responsabilitatea sa.

Instanţa: învinuiri abstracte şi generale

«Nu pot fi considerate ca suficiente învinuirile abstracte privind neexecutarea corespunzătoare a obligaţiunilor de serviciu», scriu Busuioc, Niţă şi Braşoveanu în motivarea sentinţei de achitare. «Partea acuzării nu a luat în calcul ordinul MAI din 9 februarie 2009, care reglementează interacţiunea organelor de Interne în prevenirea şi curmarea încălcării ordinii publice…, şi s-a limitat la enumerarea unui şir de norme cu caracter general…», mai spun magistraţii.

«Instanţa consideră că, în cazul inculpaţilor Papuc şi Botnari, lipseşte şi un alt semn al laturii obiective – legătura cauzală dintre acţiunile lor şi consecinţele indicate în actul de învinuire, deoarece aceste urmări au fost cauzate prin acţiunile intenţionate ale unor persoane concrete, în privinţa cărora au fost intentate mai multe cauze penale, inclusiv pe faptul devastării edificiilor de stat, vătămării colaboratorilor de poliţie, maltratării persoanelor reţinute şi decesul lui Valeriu Boboc», spun cei 3 magistraţi.

Victor MOŞNEAG   ZDG.md